UNORA LE PLACE... S-O IA RAZNA !

Există un loc în România căruia i se spune „Staţiunea inimii” și asta pentru că aici s-ar face unele din cele mai eficiente tratamente pentru bolile cardiace, aceluiași loc i se mai spune „Staţiunea celor 1000 de izvoare naturale” pentru că, v-ati prins, aici ar exista mai bine de 1000 de izvoare cu ape minerale ce au efect curativ dovedit. Inventarul supranumelor pentru această destinație turistică continuă cu denumirea de „Staţiunea de pe Valea Zânelor” pentru că este situată într-un defileu numit, evident, „Vale Zânelor” , iar de aici imaginația găsitorilor de toponime cu rezonanță bombastică decolează spre apelative din ce în ce mai „impresionante”: locului de care vorbim i se mai spune „Staţiunea îmbrăţişată de Dumnezeu” sau "Diamantul staţiunilor balneare" şi, într-un final, de ce nu, „Staţiunea Viagra”! 
„În acte”, denumirea oficială a acestui loc este însă Covasna şi, ei bine, toate supranumele și adjectivele  cu care este alintată, nu numai că se bazează pe adevăruri, dar sunt şi pe deplin meritate!

Covasna este aşezată în inima ţării, la o oră de mers cu maşina de la Braşov, chiar în interiorul curburii Carpaţilor, ca şi cum falnicii munţi, la ordinul lui Dumnezeu, au vrut s-o îmbrăţişeze. De pe versanţii ce-o străjuiesc, pe toată latura ei de est,  coboară pădurile de brad responsbile cu „pomparea” celui mai curat aer din România. Numai la Covasna sunt în aerul respirabil 10.000 (zece mii !) de ioni negativi pe centimetru cub, asta în timp ce în oricare oraș din ţară concentraţia medie este undeva pe la o mie de ioni negativi pe centimetru cub. Poate doar localitatea Breaza de pe Valea Prahovei să mai aibă un aer la fel de bogat în aceste molecule de oxigen atât de laudate pentru aportul lor indispensabil la starea de sănătate a omului.

               Covasna, sănătatea inimii şi dorul de călătorii              

În Covasna geologia locului ascunde și ea o bogăţie aparte pentru vizitatori. Din străfundurile subsolului, ca urmare a unei foarte vechi şi apuse activităţi vulcanice, vin către suprafaţă emisii gazoase, ce conțin preponderent molecule de dioxid  de carbon (celebrul CO2). Aceste gaze călătoare antrenează în drumul lor ascendent printre straturile geologice o sumedenie de minerale benefice organismului uman, iar când întâlnesc straturile de apă freatică nu ezită să se combine cu aceasta și să iasă la suprafăță sub forma unor cocktailuri  carbogazoase ideale pentru cure balneare. În stațiunea Covasna sunt peste 1000 de izvoare cu apă minerală naturală și fiecare izvor în parte este un unicat, nici unul nu seamănă cu celălalt în ceea ce reprezintă compoziția sau „aquachimia” sa, fiecare are gustul său propriu şi concentraţia sa unică de minerale. Dar toate au un numitor comun: fac bine la sănătate !

Bine la sănătate fac şi mofetele, adică emanaţiile de dioxid de carbon care au fost captate sub formă gazoasă şi sub supravegherea medicilor specialişti sunt atent dozate şi administrate în tratamente specifice.

Şi uite aşa am ajuns pornind de la natură și beneficiile aerului curat și de la izvoare cu ape minerale la mofete, direct la specificul staţiunii Covasna. Fără a exagera, sub acoperirea datelor furnizate de specialiştii în domeniu, putem spune că stațiunea Covasna este recunoscută în lume ca cea mai bună din Europa pentru tratarea, pe cale naturală, a bolilor cardiovasculare. În plus, faţă de toţi factorii naturali enumeraţi mai sus, trebuie să ţinem cont de încă un avantaj pe care Covasna îl deţine: există aici o echipă medicală valoroasă, ce are la activ o experienţă neîntreruptă de peste 50 de ani, timp în care s-a specializat temeinic în tratamentul acestor afecţiuni, de „corazon espinado”, ca să-l cităm aici şi pe Santana.

                    Situaţia balneară e analizată pe toate părţile                 

Cu toate acestea ceva scârţâie în stațiune. La cea mai scurtă privire aruncată peste mica urbe constaţi că bunăstarea este încă un fruct oprit. Nu-i bai, casele, curţile și străzile sunt curate, oameni îs gospodari cinstiţi, harnici și primitori,   dar din peisaj lipsește esențialul, actorii principali: turiştii! 

Lipsa vizitatorilor este cel mai trist lucru când vorbim de turism și mai ales de stațiunile balneo. Și când te gândești că acum nici 30 de ani pentru a ajunge la tratament la Covasna trebuia să ai relații grele ca să-ți faci loc printre ștabii de la București care în mai tot timpul erau prezenți aici. Tranziţia bat-o vina şi-a băgat, cum altfel, şi aici coada. Nici nu ştii către cine şi către ce să arăţi cu degetul, pentru situația derizorie de astăzi, către indolenţa factorilor administrativi, către lăcomia băieţilor deştepţi, către subfinanţare, către monopolul absolut al caselor de pensii asupra biletelor de tratament sau către managementul hotelier total defectuos? Cert este că, toate astea la un loc, au dus staţiunea, faţă de anii 80, într-un regres pe cât de accentuat pe tot atât de inacceptabil. Dar ce să te miri, aproape până mai ieri scandalurile din mediul de afaceri al industriei ospitalităţii din Covasna se ţineau lanţ şi, în timp ce liderii locali din domeniu au ajuns la înjurături, îmbrânceli și chiar păruieli în toată regula, turiştii au fost neglijaţi, iar în hotelurile de tradiţie falimentul a ajuns să rânjească de la tejgheaua recepţiei. Doar un pic a mai lipsit să se declare decesul staţiunii balneare prin... stop cardiac!

         Se dovedeşte însă că toate au o limită. De ceva vreme, nu cu mult timp în urmă, lucrurile au început să se schimbe în bine, o amenajare aici, o renovare dincolo, au apărut şi investiţiile noi şi serioase şi, uite aşa, parcă se iese la liman.

  Bunădispoziţie şi profesionalim, o întâmpinare marca Hotel Mercur  

Una din cele mai noi investiţii hoteliere din Covasna are o valoare declarată de peste 5 milioane de euro şi s-a materializat prin ridicarea complexului de patru stele „T T S” (inițial numit Mercur). Amplasat  chiar în „buza muntelui”, la intrarea pe „Valea Zânelor”. Hotelul are 116 locuri în camere şi apartamente, are un restaurant în care încap simultan 150 de meseni, are două săli de conferinţă şi un lobby bar. Lor li se adaugă piscina, cu vestiare şi duşuri, săli de tratamente specifice de masaj, saună, cameră salină pentru aerosoli şi camera pentru mofete. Dar, dincolo de acest inventar sec, atmosfera este cea care impresionează în mod plăcut. Camerele sunt mari, spaţioase, mocheta este pufoasă, paturile sunt confortabile, balconul este şi el generos, grupul sanitar este conceput ca la carte, cu mobilier elegant şi foarte funcţional. În plus, personalul hotelier - the crew - este educat, ospitalier, prietenos şi îndatoritor.

            Investiţiile serioase dau tonul la afacerile de succes               

Sunt un om care a călătorit ceva prin lume, am fost cazat în fel de fel de hoteluri şi am muncit cu spor în hoteluri, aşa că pot spune, fără a fi superficial că la Hotel TTS, lucrurile stau bine şi le doresc oamenilor de aici să rămână cât mai mult timp în această stare de graţie a noului, a proaspătului, a începutului de lucru bine făcut.

Foarte aproape se află şi Hotel Clermont, tot de patru stele și el, o altă investiţie tânără venită din mediul privat. Şi aici au fost cheltuiţi cu folos în jur de 4 milioane de euro, iar dotările sunt şi ele pe măsură banilor băgaţi şi la nivelul cerințelor din industria turistică contemporană.

 Umăr la umăr în turism, ambasadorul onorific şi touroperatorul  de top

Se spune că investitorii și investițiile lor sunt pentru economie precum locomotiva pentru tren, ele trag greutatea, ele duc viața înainte! Prin traducere asta însemnă că prosperitatea noastră zilnică stă în acest gest deloc minor al celor vizionari și curajoși de a „băga banul” și de a construi cu folos.                     Progresul, schimarea în bine în orice domeniu al vieții economice stă în puterea de a investii în proiecte noi. „Odată cu apariţia marilor investiţii faţa turismului balnear se schimbă radical în bine. El încetează a mai fi monopolul Caselor de Pensii şi devine, ceea ce trebuie să fie, un turism accesat transparent, de orice călător care iubeşte sănătatea şi care, în aceeaşi măsură, ştie să aprecieze confortul, siguranţa călătoriei şi calitatea serviciilor oferite de profesioniştii din turism.” spune directorul general Bibi touroperator, Adrian Voican, cel care a mai adăugat: „Epoca în care bieţii pensionari îşi procurau bilete la tratament în condiţii obscure pe holurile Caselor de Pensii se apropie de final. De acum agenţiile de turism au porţile larg deschise şi îi aşteaptă pe toţi doritorii de astfel de călătorii, indiferent de vârstă, să le ofere la preţuri decente, sejururi în staţiuni din ce în ce mai cochete, în hoteluri din ce în ce mai confortabile, mai curate şi mai bine dotate dar şi la baze de tratament cu aparatură de ultimă generaţie tehnologică”.

La Covasna sunt speranțe că turismul își poate revenii, atât investiţia  T T S, cât şi cea de la Clermont, au trezit simţul competiţiei şi responsabilitatea administrării şi la ceilalţi proprietari de unităţi turistice din zonă. Aşa se face că Hotelurile Covasna, Cerbul şi Căprioara, aflate în patrimoniului SIF Transilvania, după o injecţie de capital de vreo trei milioane de euro şi o reabilitare făcută cu bun simţ, oferă acum turiştilor condiţii decente de cazare şi tratament. 

              Noua Culoare a turismului din Covasna           

Febra reabilitării, a recondiţionării și modernizării se simte chiar şi la bătrânul și comunistul complex hotelier „Bradul”, cel care până nu demult rămăsese uitat în proprietatea RA-APPS-ului dar care, iată ce minune cerească, a fost trecut prin hotărâre de guvern în administrarea Episcopiei Ortodoxe (adică în administrarea bisericii). Când am vizitat ultima oară acest hotel, undeva la începutul lunii martie 2016, noul administrator schimbase în tot hotelul vechea tâmplărie de lemn cu una de termopan, zugrăvise o bună parte din camere şi făcea lucrări de reparaţii şi cosmetizare în zona recepţiei. Mai aveau însă mult de lucru şi mulţi bani de investit pentru a schimba faţa obosită a hotelului lăsat mult prea mulți ani de izbeliște. Mai rămâne de văzut dacă au banii, energia şi viziunea de a duce lucrurile până la capăt şi dacă, dincolo de turiştii veniţi prin casa de pensii sau prin filiere episcopale, vor fi primiţi aici la cazare şi tratament călătorii independenţi sau cei ai agenţiilor de turism. Şi mai rămâne de înţeles, cum Dumnezeu se face de a ajuns Guvernul să facă pomeni şi prelaţii să facă afaceri ? Încurcate mai sunt căile Domnului şi ciudată această "vice-versa", nu-i aşa?

Ceva mai bine stau lucrurile, la o primă vedere, la hotelul Montana, unitate aflată în proprietatea confederaţiei sindicale CNSLR Frăţia. Aici atmosfera pare mai modernă dar este rece şi austeră, administratorul se pare că s-a preocupat ca locul să fie curat şi să ofere, minimal, prin sălile de biliard sau ping pong, perspectiva petrecerii timpului liber într-un mod activ şi distractiv. Aici e mult de lucru la aspectul interioarelor, de la culoarea zugrăvelilor până la înfăţişarea mobilierului şi, mai e de lucru, la promovarea hotelului care, prin poziţia sa în teren şi prin arhitectura sa de bază, nu arată deloc rău.

Singura care mai trebuie să dea un răspuns pozitiv provocării aruncate de investitorii privaţi este primăria. Pentru un turism civilizat, pentru creşterea numărului de turişti şi pentru creşterea bunăstării oamenilor care muncesc și trăiesc zi de zi din turismul practicat în staţiunea Covasna, responsabilii din administraţia locală trebuie să se mobilizeze. Prioritare sunt investițiile în reparea drumurilor, cu siguranță vizitatorii vor avea multe vorbe de duh deloc pozitive la adresa primarului atunci când vor da cu maşina prin toate gropile lumii ca să circule prin staţiune. La fel de importante sunt indicatoarele stradale de orientare şi informare sau panourile cu hărţi turistice care ar trebui montate în tot locul, în intersecții, la răscruci de alei și pe la fiecare izvor în parte, dând călătorului posibilitatea și confortul de a se orienta şi ajunge liniştit la izvorul recomandat de medic. Nu în cele din urmă, primăria trebuie să demareze, urgent şi transparent, un program de promovare al destinaţiei turistice numite staţiunea Covasna.

                     In love we trust! Covasna, give me mofeta!                   

Am lăsat la sfârşit cea mai ascunsă faţetă a diamantului balnear numit Covasna. Care va să zică: pe de o parte, aerul pur oxigenează sângele, inima bate mai uşor, creierul se simte mai bine, gândește mai profund, funcționează lejer, mai limpede, mai liber... Pe de altă parte, mofetele şi băile în ape minerale ajută la fluidizarea circulaţiei sanguine, vasele se dilată tensiunea arterială scade, corpul se simte mai uşor, mai tânăr... Puse în comun ambele tratamente fac ca circulaţia periferică să fie stimulată, iar bărbaţii, indiferent de vârstă, se simt mai... tari, mai... falnici, mai cocoşi. Sunt din nou curajoşi, adevăraţi cavaleri cărora nu le mai tremură nici vocea şi nici membrele atunci când şarjează cu paloşul gros sau cu lancea  făcută băţ, în căutarea zânelor rătăcite, în sus, pe văile montane. "Viagra naturală", strigă cunoscătorii! "Serios"? Se întreabă amatorii... Realitatea este că, nu de puţine ori, la Covasna, seniorii veniţi la tratament cardiovascular, promovează miraculos de la grupa old-boys la cea de „tinere speranţe” şi pleacă din sejurul balnear, spre amuzamentul unora și invidia multora, direct în... luna de miere! Fie-mi acceptată parafrazarea titlului celebrei comedii cinematografice cu Marilyn Monroe, Tony Curtis şi Jack Lemmon, a cărui acţiune se petrece, ce potriveală (!) într-un minunat hotel şi lăsaţi-mă să spun, de dragul rimei şi al similitudinii că, la Covasna, unora le (cam) place... s-o ia razna ! Aşa... de-o "corazon espinado"!

TÂRGUL DE TURISM AL ROMÂNIEI - feb 2016

Mai grăbit faţă de alţi ani şi mai pofticios decât Cronos, cel care odinioară şi-a halit odraslele, Târgul de Turism al României, ediţia din primăvara lui 2016, a reuşit să-şi consume cu un apetit nebun cele patru zile (25 - 28 feb) rezervate de Romexpo defăşurării acestui mare eveniment al industriei turistice autohtone.

În postură de atent observator şi de umil participant apreciez că, din multe puncte de vedere, această ediţie, ce figurează deja la capitolul amintiri, a fost una reuşită sau mai exact, dacă am folosi o scală a valorilor de la unu la zece, evenimentul ar primi nota opt. Prea mult ar spune unii, prea puţin ar zice alţii şi, paradoxal, cu toţii ar avea dreptate. Desigur că  încă lipsesc multe elemente pozitive pentru a ajunge la o apreciere de nota zece,  totuşi, de la o ediţie la alta, lucruri bune se petrec, semn că „ceva” se urneşte - e adevărat, cu greu – dar mişcarea are loc către o stare de mai bine,  ceea ce înseamnă că suntem pe un trend crescător, că lăsăm notele mediocre în urmă şi că progresăm, nu-i aşa?

Aşadar, click dreapta, recover memory, acces folder: ce am văzut şi ce am auzit anul acesta la târg.

   Subsemnatul, gata să joace în noul serial TV, (Cucu)Velele Negre   

În primul rând consistenta prezenţă a asociaţiilor de promovare. Târgul a fost plin de standuri ale acestor entităţi locale. Fie la nivel de oraş sau judeţ, fie chiar la nivel de regiune şi de ţară, asociaţiile şi-au rezervat în număr mare spaţiul expoziţional, s-au întrecut în imaginaţie la amenajarea lui, au venit cu pliante şi cataloage de prezentare, cu fete şi băieţi frumoşi, dar şi deştepţi, ba chiar şi cu programe artistice sau preparate culinare tradiţionale, adică cu tot arsenalul necesar pentru a impresiona  publicul prezent la eveniment. Cantitativ şi calitativ asociaţiile au fost prezenţa cea mai notabilă a târgului. Fără ele chiar am fi avut un eveniment anost!

În lipsa unei investigaţii amănunţite mă feresc să intru aici în amănunte legate de cât a costat, până la ultima centimă, fiecare din aceste butaforii destinate promovării turistice sau cum au fost cheltuiţi banii veniţi din bugete publice locale şi din fonduri  europene, dar voi preciza că volumele cheltuite au fost estimate şi cotate pe o plajă destul de largă, adică de la câteva mii de euro pe stand până, uneori, cu mult peste cota zecilor de mii de euro pe stand. Pot însă puncta cu precizie faptul că standurile au arătat, estetic, de la bine în sus şi, în acest sens, mă încumet să fac chiar şi un top "five".

  Corina Martin nici nu ştie, dar este reclama perfectă pentru Duracell 

De departe cei mai tari au fost cei de la Mamaia şi sufletul acestei asociaţii, Corina Martin. Din prima şi până în ultima zi, la acest stand, s-a cântat şi s-a dansat live, cu Corina în frunte, bineînţeles. Diversitatea a fost conceptul de bază şi în fiecare zi s-a ieşit cu un alt program artistic. La deschidere au fost ritmuri în forţă de tobe şi de samba, ca mai apoi, în celelalte zile să urmeze R&B, Jazz, muzica grecească de petrecere şi dansurile populare dobrogene. Un mini festival de calitate dedicat vacanţelor şi menit să atragă şi să impresioneze câţi mai mulţi turişti. Felicitări.

Pe poziţia a doua plasez asociaţia din Sibiu, pentru că şi-a rerzervat un spaţiu rezonabil pe care l-au compartimentat bine, pentru că au folosit un frumos mobilier alb cu linii elegante dar totodată moderne şi pentru că au ales pentru comunicarea vizuală imagini sugestive şi de bun simţ. 

Pe trei, standul oraşului Târgul Neamţ, pentru originalitate şi comunicarea vizuală în centrul căreia a stat, în mărime naturală, simbolul istoric al zonei, bizonul. 

               Atenţie maximă, vin vizitatorii la standul prahovean!               

Pe locul patru standul asociaţiei din Mehedinţi pentru promovarea portului popular şi, în fine, pe 5, standul prahovenilor care, în 6 metri pătraţi, au reuşit să promoveze atât Breaza - ca destinaţie turistică dar şi de shopping pentru piese vestimentare tradiţionale – cât şi Drumul vinului sau muzeele din Ploieşti şi Câmpina, pensiunile din Sinaia, Buşteni şi Azuga sau centrul medical de recuperare din Poiana Câmpina, ba au reuşit să organizeze pentru copii veniţi cu părinţii la târg şi un mic atelier de creaţie. Bravo prahovenilor!

O prezenţă individuală remarcabilă a avut, din partea hotelierilor, Phoenicia Holiday Resort din Năvodari. Dincolo de butaforia plină de imaginaţie cu care ne-au obişnuit de ceva ani, Phoenicia a dedicat vizitatorilor programe artistice speciale pentru copii. Micuţii au fost răsfăţaţi cu cântecele, cu numere de magie şi cu jocuri năzdrăvane, toate numai bine potrivite spre a-i face pe părinţi să înţeleagă că vara, la complexul Phoenicia, vacanţele sunt lipsite de griji.

     Apă limpede şi nisip fin, una din minunatele plaje din Ammouliani   

Străinii nu au stat cu mâinile-n sân. Asociaţiile lor de promovare au fost şi ele în număr destul de mare. Grecia, Turcia, Bulgaria, Marocul sau Egiptul s-au promovat atât la nivel de ţară cât şi la nivel de destinaţie turistică locală. Grecii, spre exemplu, pe lângă multe alte locuri minunate au venit să promoveze, cu asociaţia de acolo, mica insulă Ammouliani, o destinţie superbă pentru plajă dar şi pentru o plimbare de-o zi cu vaporaşul de-a lungul peninsulei Athos. Destinaţia este foarte accesibilă românilor (opt ore de mers cu maşina de la graniţa româno-bulgară şi încă 15 minute de traversat cu bacul spre insulă) şi are, pe lângă minunate locuri de plajă, destule locuri cochete de cazare şi masă.

Delegaţie din Kuşadasi, plină de optimism, promoveză turismul cultural

Turcia, pe lângă generosul stand de ţară, a avut şi un foarte mare spaţiu de prezentare dedicat zonei Kuşadasi. Pornind de la parcul arheologic Efes şi terminând cu drumeţiile şi partidele de plajă din sălbatica peninsulă Dilek, asociaţia turcă de aici s-a străduit să arate călătorilor şi o altă faţă a turismului din Kuşadasi. Una deloc urbană dar foarte atractivă care mizează pe cultură şi natură, pe flora şi fauna din Parcul Dielek şi Delta Menderes, considerate unice în Europa.   

    De la Herodot încoace turismul egiptean stă în mâinile faraonilor    

Egiptul, destul de ocolit în ultimii ani, a încercat să-şi revitalizeze capacităţile turistice prezentându-se în faţa vizitatorilor români cu un faraon în carne şi oase. O prezenţă foarte plăcută ce a completat tabloul extrem de animat şi colorat al târgului.

    Ediţia din acest an a târgului a fost caracterizată de pragmatismul sănătos al touroperatorilor care au fructificat opurtunitatea ivită de a băga ceva "lovele" la portofel.

La urma urmei la un astfel de eveniment nu te mărgineşti doar la a fabrica imagine pentru destinaţiile turistice şi nu te opreşti la săditul speranţelor pentru călătoriile de vis ce vor să vie. La târg se vând vacanţe! Asta au şi făcut marii touroperatori români. 
    Christian tour sau Paralela 45 dar şi ceilalţi granzi s-au instalat în spaţii confortabile, amenajate după toate regulile birourilor de vânzare a călătoriilor şi, înarmaţi cu oferte ademenitoare, early booking şi all inclusive,  au vândut non stop! Din păcate, din prea exagerata discreţie a agenţiilor,  adevăratele cifre ale acestei întreprinderi comerciale nu le vom afla niciodată... iar asta este o stare de fapt negativă.

   Pentru o vacanţă  la super ofertă s-a stat la coadă ca pe vremuri...

Tot negativă a fost şi absenţa, la nivel de stand, a mediului virtual. Infotravel Romania, siteul care devenise o  prezenţă constantă în peisajul TTR, anul acesta a lipsit. Dordea Petre, diriguitorul acestei entităţi a explicat absenţa siteului său, arătând acuzator cu degetul spre Romexpo, cei care, din diverse motive, au preferat, de această dată, să refuze orice barter, zis şi parteneriat media şi să spună acestui tip de "deal": pas!

Una peste alta, în ceea ce înseamnă destinaţie de vacanţă, pentru sezonul estival 2016, se păstrează trendul anului trecut, în sensul că românii cu bugete medii vor alege să meargă în Grecia, Turcia şi Bulgaria. Familiile cu bugete mici vor merge pe litoralul nostru sau pe superoferte în Grecia, iar cei cu bugete mari vor alege resorturile de 5 stele din Turcia la care vor adăuga weekend-uri de lux la Mamaia.

         Dincolo de mici sincope, la târg entuziasmul a fost maxim           

De la această ediţie a târgului nu puteau lipsi momentele de can-can, acele reacţii mai aspre ivite între partenerii de breaslă. Orgoliile sunt mari în acest univers comercial, aşa se face că, motivat sau nu, Lucia Morariu – Eximtur a simţit nevoia să pondereze, cel puţin la nivel de decibeli, spectacolul purtat cu frenezie de trupa de toboşari a Corinei Martin. Mesajul a fost „ne deranjează tobele” adică daţi sunetul mai încet şi închideţi! Toboşarii au tăcut dar spectacolul şi muzica au continuat aşa cum şi munca tuturor celor implicaţi în acest eveniment a mers mai departe şi cu toţii au putut spune la sfârşit că, târgul unde anul acesta s-au vândut vise fără vize, a fost un succes!